C O L E C T I V

 

C-O-L-E-C-T-I-V

30.10.2015

 

Ziua in care au devenit deznadejde, au devenit lacrimi, au devenit carne arsa, frica, durere, furie, umilinta, victime, eroi, prieteni, amintire. Ziua in care au devenit rand pe rand numere.

In urma cu 5 ani, un club din Bucuresti a luat foc, 26 de oameni au murit acolo si mult mai multi din cauza infectiilor foarte grave dobandite in spital pentru ca, desi nu sunt raportate, infectiile nosocomiale sunt ceva normal in spitalele din Romania. Intri cu o boala si poti sa ai „norocul” sa pleci cu mai multe.

Victimele s-au salvat singure, sau unii pe altii sau ajutati de vecini sau de asistentele de la maternitatea din zona. Echipele de salvare care au ajuns acolo au asteptat sa faca mai intai planul de interventie. Au interzis echipajelor de salvare private sa intervina ca ulterior sa le spuna ranitilor ca nu au destule salvari sa-i transporte la spital.

Ministrul Sanatatii a pretins ca avem tot ce ne trebuie pentru a-i trata. A refuzat ajutorul statelor UE si, in primele zile, a oprit transferul pacientilor spre spitalele externe care si-au oferit sprijinul. Asta in vreme ce pacientii erau tratati cu creme si medicamente aduse de voluntari, pentru ca spitalele nu le aveau.

Biserica Ortodoxa Romana a refuzat sa-i comemoreze in primele zile pe motiv ca acei copii erau satanisti pentru ca ascultau muzica rock.

Oamenii considerati raspunzatori atunci stau bine si acum. Primarul Sectorului 4 de atunci este acum Primarul Sectorului 5, Premierul e Presedinte de Partid, Ministrul Sanatatii e parlamentar, iar restul au primit sentinte cu suspendare, doar mortii au ramas tot morti. 

”We’re not numbers we’re free, we’re so alive

Cause the day we give in is the day we die”

Goodbye to Gravity – The Day We Die